„Sunt doctoriță cosmeticiană și vreau să lucrez în România”, a spus astăzi Liudmila din Odessa la dezbaterea despre accesul la piața muncii pe care am organizat-o la Marmorosch, sub bagheta moderatoarei Lorita Constantinescu, director dezvoltare Ateliere Fără Frontiere.

Conform Raportului de analiză cu privire la nevoile refugiaților din Ucraina, elaborat de FONPC în iunie 2023, din 1285 adulți respondenți:

• 49% doresc să se stabilească pe termen lung în România;

• 39% spun că doresc să se angajeze în România;

• 11% ar vrea să își deschidă o afacere în țară;

• 44% dintre aceștia consideră o prioritate obținerea de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă.

De asemenea, conform datelor oferite de respondenți, 75% au studii universitare, în timp ce 23% au studii liceale și profesionale. Această situație arată un nivel ridicat de calificare și specializare al persoanelor strămutate pe teritoriul României din Ucraina, mai precis o infuzie de capital uman cu experiență și studii în diferite domenii.

În acest context, am elaborat un film care include aspecte referitoare la integrarea refugiaților pe piața muncii:

Cu ocazia lansării acestui film, ne-am dorit să organizăm și o dezbatere cu privire la modalitățile de integrarea a refugiaților ucraineni pe piața muncii, nevoi, provocări și priorități, cât și oportunitățile și bunele practici pentru refugiații care doresc să deschidă o afacere în România.

Prin acest eveniment ne-am propus să:

• facilităm diseminarea informațiilor referitoare la necesitățile, oportunitățile și mecanismele existente pentru deschiderea unei afaceri în România pentru refugiați și migranți

• sensibilizăm factorii de decizie, societatea civilă și opinia publică în legătură cu importanța integrării refugiaților și migranților pe piața muncii atât ca angajați, cât și ca antreprenori

• oferim spațiu de dialog și cooperare între instituții, organizații, profesioniști, facilitatori  și lideri de opinie pentru a identifica și aborda problemele critice care afectează integrarea refugiaților și migranților pe piața muncii

• pledăm pentru asigurarea fondurilor necesare pentru persoanele din rândul refugiaților și migranților care își doresc să își deschidă o afacere, să își găsească un loc de muncă sau să înființeze un ONG în România

Cele cinci ore petrecute împreună s-au dovedit a fi prea puține pentru cât de multe avem de vorbit și pentru câtă nevoie de conexiune și schimb de experiențe există în acest domeniu al accesării pieței muncii pentru refugiați și migranți.

Suntem deosebit de recunoscători pentru prezența comunității de business a femeilor ucrainene- Kolejanki club, reprezentată de Olena Boichuc și pentru fiecare persoană din Ucraina care ni s-a alăturat la acest eveniment cu încredere și deschidere de colaborare și dezvoltare. Am trăit momente deosebit de calde ascultând fiecare întrebare a persoanelor din sală, primind părți din poveștile care i-au adus în România, înțelegând provocările, dilemele și visele pe care le au astăzi, la mai mult de doi ani de la începerea războiului.

„Am o fetiță care vorbește foarte bine românește, are media 9.80 și dorește să intre la liceul Lazăr. Nu știu cum să o asigur că va intra acolo unde își dorește. Examenele de final de clasa a opta vor fi totuși de nivel nativ, iar timpul de rezolvare va fi același și pentru ea”, ne-a mai spus Liudmila. Iar dorința ei de a-și sprijini fiica să-și atingă potențialul și să-și urmeze visele în România, ne-a inspirat pe mulți dintre cei prezenți să începem să discutăm mult mai aplicat despre incluziune în educație și ce măsuri ar fi necesare pentru a asigura un parcurs echitabil elevilor ucraineni care-și susțin examenele în România.

„Procesul de deschidere al unui ONG este destul de anevoios și de lung”, a spus o altă participantă din Ucraina.

„Nu știu dacă putem accesa credite ipotecare, sau în ce condiții putem cumpăra și vinde proprietăți”, a întrebat o altă participantă.

„Este dificil să deschizi un cont bancar ca antreprenor ucrainean. M-am lovit de foarte multe refuzuri. Ce recomandați?”

„Am angajat foarte mulți ucraineni. Nu au putut să-și deschidă cont bancar și în acest moment le plătim salariile cash. De asemenea, le plătim cursurile de limba română. Ca angajatori, am aprecia suport pentru relația cu băncile și pentru accesul la cursuri de limbă dincolo de nivelul de bază”, a spus și Gabriela Cucereanu, reprezentata ICME ECAB, o companie producătoare de cabluri electrice și optice.

Așa cum a spus în deschiderea evenimentului și Damien Thiery, director Ateliere Fără Frontiere, „ucrainenii trebuie să fie parte din procesul accesării pieței muncii”. Ne bucurăm foarte mult că în cadrul acestei prime dezbateri am putut să contribuim fiecare, cu expertize, modele de bune practici și experiențe diferite și că am creat un spațiu sigur pentru dilemele și nevoile fiecăruia. Sperăm să fie începutul unei colaborări pe termen lung care să determine un acces mai ușor la piața muncii pentru toate persoanele care se află sub protecție temporară sau protecție internațională.

Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR România, a precizat că „avem datoria de a folosi cât mai bine posibil capacitatea pe care am reușit să o atingem”. Așa cum avem, de asemenea, „datoria de a ne asigura că tematica sprijinirii persoanelor refugiate și migrante nu va fi instrumentată politic în acest an electoral. Pentru că este o țintă ușoară. Suntem datori să nu permitem să se întâmple acest lucru”.

Bogdan Simion – Director Executiv Fundația SERA România,  a spus că pandemia și apoi izbucnirea conflictului din Ucraina au determinat un salt calitativ evident pe care ONG-urile au trebuit să îl facă pentru a susține nevoile populației vulnerabile din România dar și ale refugiaților ucraineni. „Acest salt calitativ, dar mai ales evoluția la nivelul colaborării și conlucrării cu instituțiile statului, acestea sunt, probabil, marile câștiguri ale acestei crize. Dar schimbarea de infrastructură operațională în domeniul serviciilor sociale continuă. Chiar zilele acestea se discută la nivel de guvern simplificarea operațiunilor necesare integrării refugiaților ucraineni, de la locuire la integrare pe piața muncii. Iar acest ultim subiect este unul dificil, să nu uităm că piața muncii este un domeniu foarte dezechilibrat în România, cu o angajabilitate orientată către salariul minim, ceea ce crează o vulnerabilitate nu doar pentru migranți, dar și pentru români.”

Irina Perșa, șef serviciu la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Coordonarea Rețelei Naționale EURES, a spus: „În acești doi ani am învățat foarte multe despre ce poate să miște societatea civilă. În acest moment, dintre cei peste 80.000 de cetățeni ucraineni aflați pe teritoriul României, aproximativ 6.600 au un contract de muncă înregistrat. Datoria noastră este să-i identificăm cât mai bine pe cei care își doresc un loc de muncă în România și apoi să-i ocupăm. Pe 17 mai va avea loc Bursa Generală a Locurilor de Muncă în majoritatea județelor din țară și așteptăm toți ucrainenii dornici să se angajeze. Pentru București și Ilfov vom avea și traducători pentru a depăși bariera de limbă, iar în restul țării încurajăm societatea civilă să vină în sprijinul celor care doresc să participe și au nevoie de traducere.”

ANOFM oferă cursuri gratuite de limba română pentru cetățenii ucraineni care s-au înregistrat și sunt în căutarea unui loc de muncă. Gratuitatea însă încetează în momentul în care persoana are deja un contract de muncă.

Felix Căprariu, președintele Patronatului IMM București-Ilfov a vorbit despre plus valoarea pe care o aduce prezența ucrainenilor în țara noastră.

„Prezența ucrainenilor nu este nouă în România. Cine a fost măcar o dată în județul Tulcea, în Delta Dunării, cunoaște valoarea gastronomică pe care o aduce comunitatea ucrainenilor în această zonă. Ne dorim ca ucrainenii care s-au stabilit temporar în România să aibă libertatea de a gândi economic. Să ne arate și să ne învețe cum au deschis și crescut business-uri pe teritoriul lor, pe care România poate nu le are. Să înțelegem împreună cum ar putea zona lor industrială, aflată în plină dezvoltare până la izbucnirea războiului, să dezvolte și industria din România. Să fim un hub agricol regional. Ucrainenii au o zonă importantă de inovație pe care o pot exporta și de care ar beneficia și România. Îi vrem parteneri, nu doar angajați. Satisfacția reală a integrării vine și din libertatea de a-și dezvolta feeling-ul economic. Ucrainenii au altceva decât avem noi. Suntem datori să-i ajutăm să-și valorifice acest altceva la adevărata valoare.”

Crina-Nicoleta Magher, consilier juridic în echipa de integrare Ucraina la Consiliul Național Român pentru Refugiați, a vorbit despre experiența ei directă de lucru cu persoanele beneficiare de protecție temporară la Romexpo.

„La început, toți au sperat că trec printr-o criză de scurtă durată. Pe măsură ce timpul a trecut, am oferit tot mai multă consiliere și informare legală pentru că au început să ne întrebe tot mai mult ce drepturi și obligații au în funcție de contractele de muncă, cum își pot deschide un business în România. Există desigur și o frică importantă: nu cunosc ce le rezervă viitorul. A apărut și multă confuzie pe tipurile de contracte disponibile în România și diferențele dintre un contract de muncă și unul de prestări servicii, ce taxe trebuie să plătească. Astăzi există un mare interes pentru ceea ce înseamnă piața muncii. Doamnele, în special, au văzut o mare oportunitate în a dezvolta mici afaceri în industria de beauty, care este mult mai dezvoltată în Ucraina”.

Tot din partea CNRR a fost prezentă și Andreea Stamate, care ne-a vorbit despre dificultățile întâmpinate de beneficiarii de protecție internațională.

„România a avut un răspuns nemaipomenit la această criză umanitară din Ucraina. Este un început despre care vorbim cu mândrie și ne dorim să devină un model de bună practică pentru toate persoanele care beneficiază de protecție internațională. Și aceste persoane se confruntă cu bariere similare cu cetățenii ucraineni: lingvistice, lipsa interpreților din instituțiile pe care au nevoie să le acceseze. Sunt foarte puțini interpreți de arabă, ursu ș.a.m.d. Și există o problemă cu angajarea interpreților pentru astfel de limbi în momentul în care nu sunt cetățeni români pentru că un funcționar public trebuie să fie cetățean. Am identificat de asemenea o nevoie importantă de training pentru personalul de prim contact.

Așa cum spunea și Pablo Zapata, funcționarul de prim contact lucrează cu piramida actelor normative inversată, deci nu pornește de Constituție și de la drepturi fundamentale, ci de la norme, instrucțiuni și metodologii. Ne dorim să putem urma modelel de bună practică pe care le-am văzut la structurile teritoriale ale ANOFM care au oferit cursuri de formare pentru persoanele din Ucraina și să vedem în viitor astfel de cursuri organizate și pentru ceilalți cetățeni strămutați din alte state. Ne-am dori să vedem aceeași eficiență a serviciilor și pentru celelalte persoane care au nevoie de protecție pentru că trebuie să fim pregătiți pentru ce va urma, având în vedere scena internațională, și să ne lărgim aria de expertiză”.

Cristian Omăt, project manager la Ateliere Fără Frontiere ne-a prezentat un scurt film al proiectului de sprijinire a refugiaților pentru integrarea pe piața muncii:

Iar Mihai Odoroagă, key account manager la Ateliere fără Frontiere, le-a mulțumit angajatorilor cu care colaborează – o parte aflându-se în sală. „Încercăm să ne deschidem ușile pentru toate formele de protecție și către toți migranții. Migrația naște vulnerabilitate. Pot exista probleme de adaptare, diferențe culturale. Migrația forțată aduce și un bagaj de traume și bariere, pe lângă diferențele culturale. Credem că infrastructurile de primire, adaptare și integrare ar trebui să fie elastice pentru că rigiditatea naște bariere.”

În a doua partea a dezbaterii am avut onoarea de a o asculta pe Olena Boichuc povestind despre Kolejanki club- business community for Ukrainian women in Romania. 

A fost primul ei discurs în limba engleză și ne-a purtat într-o călătorie emoționantă de la Olena, specialista în social media marketing, la Olena mama care și-a părăsit țara împreună cu copilul de patru ani, la Olena copleșită de realitatea dureroasă a soților care sunt răniți, rămân marcați emoțional pe viață de experiența războiului, sau se sting departe de familie, la Olena de astăzi, fondatoare a unei comunități de business, care crede că „împuternicirea femeilor este cheia pentru viitorul Ucrainei”. „Ucrainenii nu sunt obișnuiți să stea în spate”, ne-a spus Olena cu multă emoție și putere. Iar Kolejanki club invită femeile ucrainene să facă un pas în față pe drumul antreprenoriatului. „Kolejanki” înseamnă colege.

Irina Rahmanov, antreprenor și jurist ne-a purtat prin experiența ultimilor doi ani care au însemnat sprijinirea a peste 15.000 de ucraineni prin Academia de Traduceri. „Acum 20 ani am înființat Academia de Traduceri iar acum 2 ani am deschis un birou exclusiv pentru ucraineni. În fiecare zi, timp de doi ani, ușa noastră a fost deschisă de 30 ucraieni. Săptămânal înființăm companii pentru ei, oferim suport pentru echivalarea studiilor sau pentru deschiderea de conturi bancare, pentru eliberarea certificatelor românești de naștere- pentru că se nasc foarte mulți copii ucraineni în România. Există o dorință foarte mare pentru antreprenoriat și deschis magazine, cafenele, after school-uri, grădinițe, saloane de înfrumusețare”.

Cristina Matei, din partea „Avocați pentru refugiați”, Uniunea Națională a Barourilor din România, a vorbit despre ajutorul juridic acordat probono de către 300 avocați la nivel național. „Avocații și-au adus aminte de valorile umaniste care i-au adus în această profesie și au tins spre acest sincron între moralitate și legalitate. Reafirm angajamentul nostru de a sprijini fie pe probleme punctuale, fie în instanță și suntem deschiși pentru diseminarea de informații pentru că este nevoie de cunoaștere. Linia noastră telverde este în continuare disponibilă.”

Mihaela Sandu, Hands Across Romania, a vorbit despre centrul de consiliere vocațională de care au beneficiat până acum peste 1000 de ucraineni și despre importanța advocacy-ului pentru a găsi sprijin din partea statului român pentru antreprenorii ucraineni prin asigurarea accesului la finanțări precum Start Up Nation și la programe de mentorat, atât de necesare pentru tineri.

Sperăm ca aceste întâlniri să devină un obicei constant care să ne mențină conectați și atenți la nevoile persoanelor strămutate, aducându-le mereu la masa dialogului și asigurând aceste schimb important de expertize și experiențe.

Dezbaterea „Angajat sau antreprenor pe piața muncii din România” a fost organizată în cadrul proiectului ”Help to help Ukraine” implementat de FONPC (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil) – realizat cu sprijinul CARE – confederație globală care luptă de peste 75 de ani împotriva sărăciei și injustiției sociale, prin programul coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România (organizație neguvernamentală, non-profit, privată, care activează de 26 de ani în domeniul protecției copilului și al promovării drepturilor copiilor din România) cu sprijinul FONPC.