Legislația profesiei, între presiune și reconstrucție: dezbateri directe la Covasna despre viitorul avocaturii – 18 aprilie 2026

18 aprilie 2026, Covasna: Conferința „Reguli, reputație și responsabilitate. Exercitarea profesiei de avocat în noile realități profesionale”

Legislația profesiei, între presiune și reconstrucție: dezbateri directe la Covasna despre viitorul avocaturii

Panelul dedicat legislației profesiei de avocat, unul dintre cele mai consistente momente ale conferinței de la Covasna, a adus în prim-plan tensiunile reale cu care se confruntă avocatura. Cu sala plină și intervenții numeroase din public, discuția – moderată de vicepreședintele UNBR, Daniel Fenechiu – a depășit registrul tehnic și a devenit un dialog deschis despre limitele actualului cadru normativ și nevoia unei regândiri de fond. La dezbateri au participat și vicepreședinții UNBR Sergiu Stănilă, Ion Dragne și Liviu Mihai, alături de președintele UNBR, Traian Briciu.

Un cadru legislativ în adaptare continuă

Una dintre ideile dominante ale discuției a fost că ultimii ani nu pot fi caracterizați ca o perioadă de reformă liniară, ci mai degrabă ca una de reacție și apărare în fața unui asalt continuu. Într-un context legislativ instabil și adesea imprevizibil, profesia a fost nevoită să intervină constant pentru a-și proteja statutul și prerogativele.

Au fost trecute în revistă principalele intervenții asupra cadrului normativ: modificări ale Legii nr. 51/1995, măsuri de protecție socială pentru avocați, demersuri pentru consolidarea secretului profesional, inclusiv în raport cu obligațiile din materia prevenirii spălării banilor, precum și inițiative de extindere a competențelor profesionale.

Extinderea competențelor și noile roluri ale avocatului

Un subiect central a fost extinderea sferei de activitate a avocatului. Discuțiile au vizat eliminarea unor incompatibilități, implicarea mai accentuată în zona societăților comerciale și integrarea unor activități conexe, precum medierea. În acest context, a fost abordată și posibilitatea ca avocatul să exercite funcții de administrator în cadrul societăților, o practică întâlnită în majoritatea statelor europene, unde implicarea avocatului în structuri de conducere este privită ca o extensie firească a rolului său juridic.

Pe de o parte, aceste evoluții sunt percepute ca necesare pentru menținerea relevanței profesiei într-un sistem juridic din ce în ce mai diversificat. Pe de altă parte, s-a subliniat riscul unor tensiuni interprofesionale și al unei diluări a identității avocatului, în absența unor delimitări clare.

Activitățile rezervate și presiunea noilor tehnologii

Dezbaterea a pus un accent puternic pe redefinirea activităților rezervate avocatului, într-un context în care granița dintre informarea juridică și consultanța juridică devine tot mai greu de trasat.

Impactul inteligenței artificiale și al platformelor digitale a fost prezent în majoritatea intervențiilor. S-a conturat ideea că problema nu mai este accesul la informație juridică, ci furnizarea unor soluții aparent personalizate, fără asumarea răspunderii profesionale și fără garanțiile specifice profesiei de avocat.

În acest context, delimitarea clară între informare juridică și consultanță juridică a fost identificată ca o prioritate, nu doar teoretică, ci esențială pentru protejarea profesiei.

Spre o strategie integrată pentru compaterea avocaturii ilegale

Exercitarea fără drept a profesiei, în special în mediul digital, a generat reacții din partea participanților. S-a subliniat că fenomenul este în creștere și că mecanismele actuale de combatere sunt insuficiente.

Problemele identificate au vizat nivelul redus al sancțiunilor, durata procedurilor și dificultatea intervenției rapide în mediul online. În același timp, apariția unor platforme care oferă servicii juridice fără a respecta regulile profesiei amplifică riscurile pentru justițiabili.

Discuția a depășit nivelul constatării și a orientat atenția spre necesitatea unor mecanisme mai eficiente, inclusiv de natură preventivă și administrativă.

Reformele profesiei și provocarea legitimității publice

Un punct de reflecție important a fost legat de dificultățile întâmpinate în promovarea unor proiecte legislative. Dincolo de argumentele juridice, s-a evidențiat rolul decisiv al percepției publice. Inițiativele profesiei sunt adesea interpretate ca demersuri orientate în principal spre interesele profesionale, chiar și atunci când urmăresc protejarea justițiabilului. Această percepție afectează direct șansele de adoptare a unor reforme și explică o parte dintre blocajele legislative recente. În acest context, dezbaterea a adus în prim-plan nevoia unei mai bune comunicări publice și a unei reconstrucții a încrederii în rolul avocatului.

Recalibrarea profesiei: de la adaptare la poziționare strategică

În final, s-a conturat o direcție clară: etapele parcurse până acum trebuie consolidate printr-o abordare strategică, care să dea coerență evoluțiilor recente și să ofere profesiei un cadru de dezvoltare stabil. În acest sens, au fost evidențiate câteva priorități:

– definirea mai riguroasă a consultanței juridice, prin delimitarea clară față de simpla informare, în contextul în care noile tehnologii pot genera răspunsuri aparent personalizate, fără garanțiile profesionale;

– integrarea tehnologiei ca instrument de sprijin al activității avocatului, cu menținerea controlului profesional asupra actului juridic și a garanțiilor esențiale ale profesiei;

– extinderea rolului avocatului în zona consultanței și a prevenției juridice, inclusiv printr-o implicare mai activă în procesele decizionale din mediul de afaceri și în structurile societare;

– valorificarea competențelor avocatului în afara cadrului strict contencios, prin dezvoltarea activităților non-litigioase și consolidarea rolului său în arhitectura juridică a relațiilor economice și sociale;

– dezvoltarea unor mecanisme mai eficiente de protecție a profesiei, adaptate realităților digitale, care să permită intervenții mai rapide și mai eficiente în fața fenomenelor de exercitare fără drept a profesiei.

Cu o participare numeroasă și un dialog real între conducerea UNBR și avocați, dezbaterea a evidențiat că miza nu mai este una punctuală, legislativă, ci una de fond: redefinirea rolului avocatului într-un sistem juridic aflat în schimbare accelerată.

Articolul Legislația profesiei, între presiune și reconstrucție: dezbateri directe la Covasna despre viitorul avocaturii – 18 aprilie 2026 apare prima dată în UNBR.