Dialog aplicat despre viitorul avocaturii. Conferința „Legislația profesiei de avocat: argumente de stabilitate și direcții ale reformei”

Dialog aplicat despre viitorul avocaturii

Conferința „Legislația profesiei de avocat: argumente de stabilitate și direcții ale reformei”

Craiova, 24 octombrie 2025 – Aula Magna „Ion Dogaru” a Facultății de Drept din Craiova a găzduit conferința „Legislația profesiei de avocat: argumente de stabilitate și direcții ale reformei”, organizată de Baroul Dolj și Centrul Teritorial Craiova al INPPA, în cadrul Conferinței Internaționale Bienale „Sistemul juridic între stabilitate și reformă”.

Evenimentul a reunit lideri ai profesiei, cadre universitare și practicieni, într-un dialog aplicat despre viitorul avocaturii, concentrat asupra adaptării cadrului legislativ la noile realități economice și digitale.

Lucrările au fost moderate de prof. univ. dr. av. Daniel Ghiță, prodecan al Facultății de Drept și director al Centrului Teritorial Craiova al INPPA, care a subliniat importanța formării continue și a reflecției academice în procesul de consolidare a profesiei.

Traian-Cornel Briciu: „Inteligența artificială poate genera răspunsuri, dar nu și încredere”

Președintele UNBR, avocat Traian-Cornel Briciu, a subliniat la Craiova că profesia de avocat trebuie să-și regândească rolul în era inteligenței artificiale: „Confundăm adesea informarea juridică cu consultanța juridică. Avocatul nu trebuie doar să spună ce scrie în lege, ci să aducă plusvaloare – să explice de ce, cum și dacă un demers este oportun. Consultanța juridică nu este un răspuns automat, ci o analiză asumată, bazată pe cunoaștere, experiență și responsabilitate profesională.”

El a arătat că inteligența artificială poate sprijini activitatea avocaților, dar nu poate înlocui discernământul și etica profesiei. România trebuie să adopte modele europene unde s-a făcut deja distincția clară între informarea juridică generală și consultanța juridică personalizată, rezervată exclusiv avocaților.

„Avocatul viitorului va trebui să stăpânească tehnologia la fel de bine ca dreptul. Doar astfel profesia își poate păstra forța și credibilitatea într-o lume dominată de algoritmi.”

El a subliniat și importanța definirii exprese a domeniilor rezervate profesiei, a reglementării utilizării inteligenței artificiale în consultanța juridică și a adoptării de ghiduri etice și modele de bună practică, așa cum s-a procedat deja în Franța și Germania.

„Soluția nu este interdicția, ci controlul și responsabilizarea celor care folosesc tehnologia. Rolul nostru nu este să negăm IA, ci să creăm modele de bună practică.”

Cătălin-Daniel Fenechiu: „Reforma profesiei trebuie să însemne protecție, modernizare și diversificare”

Avocatul Cătălin-Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR, a subliniat la Craiova că profesia are nevoie de un cadru legislativ coerent, orientat spre protejarea, modernizarea și diversificarea avocaturii.

„UNBR urmărește constant ce își doresc avocații și transformă aceste preocupări în propuneri legislative concrete, printr-un dialog real între profesie și decidenți”, a precizat acesta.

Printre cele mai recente inițiative legislative se numără:
– extinderea competențelor avocaților prin atestarea actelor constitutive și a hotărârilor AGA;
– înăsprirea pedepselor pentru avocatura ilegală, prin modificarea art. 348 Cod penal;
– modernizarea cadrului de exercitare a profesiei, prin reglementarea patrimoniului de afectațiune și clarificarea compatibilităților.

Aceste proiecte continuă linia de modernizare promovată de UNBR, care a susținut anterior și legea recentă prin care mamele-avocat pot cumula indemnizația de creștere a copilului cu veniturile profesionale.

„Aceste propuneri reprezintă un pas important în adaptarea profesiei la realitățile economice contemporane. UNBR va continua să fie vocea avocaților în fața legislativului și un partener activ în toate reformele care privesc justiția și drepturile cetățenilor. Profesia are nevoie de soluții durabile și de adaptare constantă la realitățile sociale și economice”, a declarat Cătălin-Daniel Fenechiu.”

Viorel-Liviu Mihai: „UNBR trebuie să devină autoritate relevantă în combaterea avocaturii ilegale”

Avocatul Viorel-Liviu Mihai, vicepreședinte al UNBR, a prezentat la Craiova rezultatele concrete ale campaniei „Fără robe false” și noile direcții de acțiune împotriva practicilor neautorizate.

El a arătat că, după deciziile succesive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, peste 300 de entități comerciale care prestau servicii juridice fără drept au fost investigate, iar o parte dintre acestea au primit condamnări definitive pentru înșelăciune și exercitarea fără drept a profesiei.

„Fenomenul s-a redus semnificativ, însă partea cea mai periculoasă s-a mutat în mediul online, prin platforme care mimează consultanța juridică”, a subliniat vicepreședintele UNBR.

În prezent, UNBR colaborează cu DNSC, ADR-ICI și ANCOM pentru a identifica și bloca aceste site-uri, dar solicită recunoașterea statutului de autoritate relevantă în domeniul digital, care i-ar permite să dispună direct blocarea platformelor ilegale, fără intermediari administrativi.

„Este esențial ca UNBR să poată acționa rapid, printr-un mecanism similar celui aplicat autorităților din domeniul digital. Doar așa putem proteja cetățenii de impostură și apăra prestigiul profesiei”, a declarat Viorel-Liviu Mihai.

Sesizările privind avocatura clandestină pot fi transmise în continuare la adresa dedicată avocaturaclandestina@unbr.ro, unde sunt analizate și direcționate către instituțiile competente.

Claudia Martinescu: „Secretul profesional și pregătirea solidă sunt armele avocatului în era inteligenței artificiale”

Avocat Claudia Martinescu, decanul Baroului Mehedinți, a subliniat importanța secretului profesional ca pilon al încrederii dintre avocat și client, într-un context în care inteligența artificială tinde să substituie relația umană.

„În clipa în care clientul nu te mai vede ca pe un confident, se destramă orice relație de încredere. Secretul profesional este un drept, dar și o responsabilitate ce presupune o pregătire solidă.”

Ea a arătat că tot mai mulți clienți vin la avocat după ce au „testat” soluții juridice generate de AI, fără a înțelege riscurile. „Am clienți care vin cu macheta AI-ului înainte de a veni la consultanță. Toți trebuie să lucrăm punctual pentru a-i face să înțeleagă că acest acces facil la inteligența artificială poate fi periculos. Armele avocatului rămân secretul profesional și pregătirea solidă.”

Oana Retea: „Etica digitală redefinește granițele comunicării dintre avocat și magistrat”

Asist. univ. dr. avocat Oana Retea a oferit o perspectivă actuală asupra comunicării avocaților în mediul digital, prin prezentarea „Aparența conexiunii în social media: comunicarea dintre avocat și judecător între Like și Follow”.

Ea a analizat modul în care relațiile virtuale pot influența percepția publică a imparțialității și a evidențiat nevoia de auto-reglare etică într-un mediu dominat de expunerea constantă.

„Aparența unei conexiuni online poate fi interpretată eronat. Etica digitală devine parte din deontologia contemporană a avocatului, care trebuie să rămână conștient că fiecare interacțiune publică transmite un mesaj profesional.”

Concluzii: între tradiție și inovație

Conferința a evidențiat că profesia de avocat traversează o etapă de transformare profundă, între exigențele etice tradiționale și provocările erei digitale.
Participanții au subliniat necesitatea clarificării domeniilor rezervate profesiei, a adaptării la noile tehnologii și a protejării consultanței juridice ca serviciu esențial al statului de drept.
Conferința s-a încheiat cu ideea comună că viitorul avocaturii nu aparține nici rutinei, nici automatizării, ci capacității profesiei de a inova fără a-și pierde busola morală.
UNBR va continua să promoveze, în dialog cu barourile și autoritățile, o agendă de stabilitate legislativă, adaptare tehnologică și afirmare a valorilor profesiei în societatea digitală.

Articolul Dialog aplicat despre viitorul avocaturii. Conferința „Legislația profesiei de avocat: argumente de stabilitate și direcții ale reformei” apare prima dată în UNBR.